joi, 30 martie 2017

Calea spre învăţare Infografic Personalized learning




Viziunea mea în ceea ce priveşte alegerea acestui infografic a fost centrarea pe  progres. În comparație cu ceea ce foloseam în trecut în mediu educaţional, acesta este un model foarte eficient. Stabilirea unui obiectiv pentru trecerea la un mediu de învățare personalizată ne oferă oportunitatea de a creşte progresul în munca pe care o facem, alături de copii.

                 Ce este învățarea personalizată?

   Învățarea personalizată întruchipează trei caracteristici de bază, care ajută la accelerarea și aprofundarea învățării pentru toți elevii:
1. Relaţia elev-profesor este inima învățării
2. Învățarea se întâmplă oriunde, oricând
3. Toți elevii sunt pregătiți pentru colegiu și carieră
    Atunci când învățarea este personalizată, profesorii ajută pe elevi să găsească ceea ce le place și doresc să învețe, punctele forte și nevoile lor . Apoi, profesorul stabilește proiectele care sunt în concordanță cu interesul elevilor și cu standardele academice.
    Această mișcare în creștere este axată pe schimbarea mediului de învățare astfel încât studenții să poată lua mai mult dreptul de proprietate asupra învățării și profesorii pot lucra cu ei pentru a descoperi pasiunile și interesele lor.
   Ideea de progres în învățare personalizată este schimbarea în echipa de profesor-elev. În învățământul tradițional, profesorul este lider, iar studentul este un beneficiar pasiv cea mai mare parte. În învățarea personalizată, elevul este lider, iar profesorul este activatorul și consilierul.

    De asemeneaa, în învățare personalizată, legătura profesor-elev nu contează mai puțin, contează mai mult. Învățare personalizată creează legături mai profunde profesor-elev, deoarece profesorul trebuie să știe elevul pentru a personaliza un program și pentru a oferi consiliere.

miercuri, 29 martie 2017

Utilizarea tehnologiilor ( TIC) la clasă

Globalizarea şi schimbările tehnologice – procesele care s-au accelerat în tandem în ultimii 20 de ani stau la baza unei noi economii mondiale “pusă în mişcare” de tehnologii, alimentată de informaţii şi condusă de cunoştinţe.
Deoarece perioada de actualitate a informaţiei se micşorează continuu, iar  gradul de acces la ea creşte exponenţial, sistemul educaţional nu mai poate rămâne în continuare axat pe transmiterea unui set rigid de cunoştinţe de la instructor către cursant într-o perioadă fixă de timp.
TIC - Tehnologia informaţiilor şi comunicaţiilor reprezintă un  set de instrumente şi resurse tehnologice digitale folosite pentru comunicare, creare, transmitere, stocare şi gestionare a informaţiei.
Tehnologiile sunt bazate pe calculatoare, echipamente periferice digitale, transmiterea datelor pe bandă largă, Internet.
Experienţa implemetării în ultimele decenii a diverselor forme de TIC în sălile de clasă şi în alte formule de instruire demonstrează că realizarea deplină a beneficiilor oferite de TIC pentru educaţie nu va fi automată. O integrare eficientă a TIC în sistemul educaţional este un proces complex, multicomponent, care implică nu doar tehnologiile (care formează doar “capitalul iniţial”) dar şi aspectele curriculare şi pedagogice, de organizare instituţilonală, competenţe ale cadrelor didactice, finanţe etc.
Instruirea modernă nu se reduce doar la cunoaşterea TIC – tehnologia în sine nu modifică structura procesului educaţional. O educaţie de calitate poate fi obţinută doar în cazul integrării tehnologiilor digitale, conceptelor şi metodologiilor pedagogice moderne, universalizării formelor de instruire şi a conţinuturilor, cooperării şi colaborării atât a celor instruiţi, cât şi a celor care gestionează procesul de instruire – integrare, care într-un singur cuvânt este numită e-learning.
E-Learning: Procesul de învăţare, formare sau instruire prin mijloace electronice. E-learning implică utilizarea unui computer sau alt echipament digital (de exemplu, un telefon mobil) într-un mod special pentru a oferi formare sau materiale de studiu şi educaţionale. (Derek Stockley 2003)
Concepţia învăţării continue (Lifelong Learning, LLL) este recunoscută pe plan mondial ca fiind o abordare globală a procesului de cunoaştere, care permite o adaptare rapidă şi continuă la provocările erei informaţionale şi a noilor principii economice.
Pentru un individ din secolul XXI este important nu numai să primească studii de profil calitative, dar şi să le actualizeze permanent în corespundere cu dinamica dezvoltării societăţii.
Pe scurt, mediul impune necesitate unei învăţări şi reînvăţări permanente, capacitatea de a renunţa la idei şi concepte, înlocuindu-le permanent cu noi cunoştinţe.
Utilizarea TIC nu trebuie să devină o obsesie deoarece fiecare elev are dreptul la succes şcolar şi la atingerea celor mai înalte standarde curriculare posibile de aceea trebuie găsite metodele pedagogice adecvate în fiecare caz în parte. Nu trebuie deci să renunţăm la rezolvarea de probleme şi la efectuarea experimentelor reale deoarece prin realizarea unei legături directe între experienţa practică şi ideile teoretice.
În concluzie putem spune că pentru a realiza un învăţământ de calitate şi pentru a obţine cele mai bune rezultate trebuie să folosim atât metodele clasice de predare, învăţare, evaluare cât şi metodele moderne!



Resurse Web : https://goo.gl/YVRfm3 



luni, 27 martie 2017

Gamificarea - un concept ce apare din ce în ce mai des pe buzele oamenilor

Aspectul interactiv al jocurilor, numărul mare de jucători constituie un argument în favoarea diseminării conţinuturilor educaţionale şi dobândirii unor abilităţi prin această metodă. În prezent, profesorul nu are instrumente software facile pentru proiectarea unui joc şi clasicul PowerPoint este întâlnit în mai toate tipurile de lecții.
De câțiva ani, tot auzim cuvântul ”gamification”. L-am auzit în descrierile unor aplicații, iar acum îl auzim și când vine vorba despre educație.

Sursa: https://goo.gl/j0P9fb
Un studiu realizat de institutul american PewResearch Center, în baza interogării a 1.021 de respondenți, specialiști în tehnologie, arată modul în care ei se raportează față de gamificare: 53% considerau că până în 2020 va exista o creștere semnificativă în ce privește adoptarea și folosirea tehnicilor de gamificare, care vor fi implementate în varii domenii – educație, sănătate, muncă; 42% dintre respondenți considerau că, dimpotrivă, gamificarea nu va fi implicată în activitățile zilnice ale majorității persoanelor.

 Apariţia unor  termeni ca „gamification” (gamificare), „game dynamics” (dinamica jocului), „game mechanics” (mecanici de joc) dovedeşte dinamica domeniului şi legătura strânsă cu noile descoperiri din domeniul psihologiei şi educaţiei.
Termenul ”gamification” descrie un concept care presupune adaptarea unor mecanisme din jocurile video la situațiile (mai mult  sau mai puțin monotone) ale vieții de zi cu. De exemplu, o aplicație menită să-i convingă pe oameni să recicleze ar putea integra sisteme de punctaj care să permită creșterea în nivel. Practic, activitățile cotidiene ar putea deveni mult mai distractive și mai antrenante.
Gamificarea  este des asociată cu conceptul de game-based learning, cu toate că cele două reprezintă principii diferite strict definite.
Gamificarea este transpunerea unui context obișnuit de învățare într-o situație asemănătoare unui joc, iar game-based learningeste simpla învățare prin intermediul jocului, acesta fiind utilizat ca mijloc didactic.
Ambele metode sunt de mare interes pentru toate categoriile de educatori prin prisma sprijinului oferit în sala de clasă, dar confuzia dintre ele poate duce la greșeli de înțelegere și de aplicare.
Spre deosebire de game-based learning, gamificarea nu presupune ca elevii să joace jocuri, să utilizeze jucării sau să acceseze jocuri electronice. Nu este necesară elaborarea de sisteme complicate de recompensare bazată pe acumularea de puncte, dar se pot utiliza unele mai simple (acordarea de diplome în funcție de nivelul atins).
Gamificarea în e-learning poate ajuta educatorii să creeze experiențe care îi angajează deplin pe elevii lor. Aceasta le reține atenția și îi motivează, având în vedere că aceștia se străduiesc să ajungă la un obiectiv.
            De asemenea, dă învățării un caracter nu numai informativ, dar și distractiv, și interesant, prin introducerea elementului interactiv. Astfel, elevii se simt pe deplin integrați în procesul de învățare, devenind ei înșiși o parte a acestuia.
Conceptul de „gamificare” este criticat , deoarece poate induce comportamente nedorite prin mecanismul de recompensare, utilizatorul urmărind în special recompensele şi nu dorinţa de a se perfecţiona.
Atât gamificarea, cât și învățarea pe bază de joc au potențialul de a oferi motivarea și inspirația de care au nevoie elevii pentru a beneficia în mod real.
Cheia succesului celor două demersuri este abordarea corectă, astfel încât să se poată obține rezultate dorite prin metode adaptate nevoilor fiecărui elev în parte.

Bibliografie:
1.The difference between gamification and game-based learning accesat pe  https://goo.gl/ZRaz2A

2.Gamification In eLearning: Science and Benefits, accesat pe https://goo.gl/akVJki

3.Gamification in Education accesat pe https://goo.gl/GGrCfT

– Studiu de caz - LM NEVOIA DE ACCESIBILITATE ȘI TEHNOLOGIE ASISTIVĂ


Tema  privind creşterea accesibilităţii persoanelor cu dizabilităţi la informare, educaţie, găsirea unui loc de muncă şi asigurarea condițiilor pentru o viață normală a acestora este de actualitate și prezintă interes major atât pe plan naţional cât şi internaţional datorită importanţei acordate la nivel european, dar şi mondial.
În sprijinul acestei teme vine tehnologia asistivă, care are scopul de a facilita accesul persoanelor cu dizabilităţi la mediul fizic, informaţional şi comunicaţional. Persoanele cu diferite tipuri de dizabilităţi pot folosi o serie de dispozitive şi echipamente ajutătoare pentru ameliorarea sau suplinirea anumitor funcţii sau structuri ale organismului, pentru lărgirea sferei de activităţi şi îmbunătăţirea participării lor sociale.
Tehnologia asistivă ajută oamenii să se deplaseze, să se orienteze în spaţiu, să se transfere de pe pat pe scaun, pe scaunul de toaletă şi în maşină, să mănânce, să se îmbrace, să-şi facă igiena personală, să comunice, să înveţe, să citească, să scrie ş.a.m.d. Aceste echipamente pot fi folosite acasă, în comunitate, la volan, pe computer, pe internet şi la locul de muncă.
Iată câteva exemple de echipamente şi dispozitive asistive utilizate de persoanele cu dizabilităţi locomotorii: dispozitive de scris destinate persoanelor cu dexteritate limitată şi cu posibilităţi limitate de prehensiune, mouse-uri care necesită un control motor mai puţin fin, tastaturi şi telefoane adaptate, soft-uri specializate pentru cei care au nevoie de un sistem de comandă computer-hands free, sisteme de recunoaştere a vocii, mobilier ergonomic, sisteme pentru adaptarea maşinii, rampe şi lifturi pentru clădiri, dispozitive de ridicare şi transport, etc.
O echipă de cercetare formată  din  Gabi Mihaela Comanescu, Corina Predescu, Monica Stanciu a relizat studiul de caz “LM NEVOIA DE ACCESIBILITATE ȘI TEHNOLOGIE ASISTIVĂ” în cadrul proiectului “Abilitățile Contează – Implementarea Clasificării Internaționale a Funcționării, Dizabilității și Sănătății în serviciile de incluziune socială pentru persoanele utilizatoare de scaune rulante din România” implementat de Fundația Motivation România în parteneriat cu Swiss Paraplegic Research, care îl are ca subiect pe O.O.

POVESTEA LUI O.O.

 Accidentul lui O.O. s-a produs în iunie 2012:  o săritură în piscină a fost suficientă ca să rămână imobilizat. În urma accidentului, O.O. a fost diagnosticat cu leziune medulară cervical.  Scaunul rulant este echipamentul de mobilitate utilizat de cele mai multe persoane cu leziuni medulare. Scaunul rulant este indispensabil pentru o viaţă activă şi independentă şi pentru integrare socială.
La 3 luni după operaţie, O. O. a plecat din spital în scaunul rulant, fără să-l poată manevra singur. Până la acel moment avusese o viaţă extrem de activă. Dintr-o dată, s-a trezit în imposibilitatea de a se deplasa, de a se autoservi, de a face vreo mişcare fără a cere ajutor. A trecut prin perioade de depresie sau pur şi simplu letargie; cel mai mult îl afecta faptul că nu a fost de la început informat despre ceea ce se întâmpla cu el.
Ca orice persoană cu un diagnostic similar, O.O. caută un echilibru între nevoia de asistenţă pentru majoritatea activităţilor şi dorinţa de a fi cât mai autonom. Soţia şi cele trei fiice sunt lângă el, îl sprijină şi îl încurajează. Părinții s-au mutat în Bucureşti ca să le fie mai mult de folos. Cel mai important sprijin în viața de zi cu zi îi este mama, care îl ajută să-şi schimbe poziţia şi are grijă de el.
 Parcursul profesional al lui O.O. înainte de accident a fost unul de succes. Ajunsese manager, avea responsabilităţi complexe și o echipă mare în subordine, cu muncă de birou şi de teren. Acum îndeplineşte diverse sarcini date de fostul şef şi acordă ajutor colegilor, însă are mari dificultăţi în lucrul pe computer. La această problemă încearcă să găsească o soluţie din domeniul tehnologiei asistive.
       „Din punct de vedere profesional, încă n-am găsit calea, încă n-am găsit soluţia care mă reintegrează. (...) Mă gândesc să mă reorientez.”, mărturisește O.O. Îşi doreşte să-şi reia munca, deplasând accentul pe partea intelectuală, din cauza constrângerilor determinate de dizabilitate, şi se gândește la cercetare, analiză teoretică sau programare pe computer.
O.O. a înţeles că tehnologia asistivă este o soluție pentru îmbunătățirea abilităților de autoservire și manevrare a scaunului rulant și, implicit, pentru dezvoltarea autonomiei personale. De asemenea, dispozitivele asistive sunt într-o mare măsură elemente care facilitează eliminarea sau diminuarea barierelor provocate de lipsa de accesibilitate a mediului.
O.O.  subiectul acestui studiu de caz,  este  într-un proces continuu de reabilitare, prin exerciții de recuperare medicală, cu ajutorul familiei și prin intermediul tehnologiei asistive.

joi, 23 martie 2017

Să ne cunoaștem

Bună, dragii mei  prieteni și neîntâlniți până astăzi. Eu sunt Ioana, o fire deschisă (dacă se poate spune), prietenoasă ( așa ar spune unii), curioasă ( poate puțin mai mult decât ar trebui), responsabilă când trebuie ( nu te aștepta să fie prea des), copilaroasă (de multe ori imatura când e vorba de micile plăceri ale vieții), amuzantă și vorbăreață ( aș vrea să cred, deși nu mulți mă cunosc așa).
Sunt studentă la  Facultatea de Psihologie și Științele Educației, deoarece urmăresc  avansarea şi dezvoltarea personală, cât şi profesională.
Urmăresc să îmi dezvolt competențele necesare creşterii capacităţii personale de vehiculare şi valorificare a cunoştinţelor în vederea asigurării unei integrari eficiente în societate.
Curiozitatea pentru psihopedagogie specială  a fost stârnita în ultimul an de liceu când a fost introdusă ca disciplină de studiu, aceasta susţinând preopucarea pentru dezvoltarea personal privind programul de studiu al  Facultăţii de  Psihologie și Ştiinţele Educaţiei  .
Provin dintr-un mediu rural, ceea ce presupune resurse insuficiente pentru pregătirea personalului  social şi public în ceea ce priveşte o dezvoltare,în cel mai înalt grad, a potenţialului fiecărui individ pentru a putea participa în mod activ şi conştient la construirea unei vieţi de calitate în plan personal, social şi profesional.
Aşadar,  doresc  aprofundarea acestui domeniu deoarece tind spre o pregătire de specialitate în vederea depistării, educării, adaptării şi integrării sociale a persoanelor care prezintă deficienţe de natură psihică, intelectuală, senzorială, fizică,  comportamentală sau de limbaj.
În zilele noastre, când timpul este din ce în ce mai limitat, iar volumul de informaţie foarte mare, calculatorul și tehnologiile asistate îşi fac destul de repede loc în sistemul de învăţământ deoarece permit utilizarea mai eficientă a resurselor materiale cât şi umane.
Pe EduPPS o să găsiți articole atât despre impactul, reacțiile, perspectivele personelor tipice, cât și a celor cu cerințe educative speciale privind calculatorul și tehnologiile asistate .

Calea spre învăţare Infografic Personalized learning

Sursa https://goo.gl/W9ZTMC Viziunea mea în ceea ce priveşte alegerea acestui infografic a fost centrarea pe  progres. În ...